mi-a spus cineva, foarte special mie, urmatoarea fraza: "cand viata iti da o palma, intoarce obrazul"...dar nu mi-a explicat si cum ar trebui sa fac asta.
am ajuns din nou fata in fata cu problemele, si nu am stiut cum sa reactionez...mi-am pierdut cumpatul si am decazut enorm...am simtit ca sfarsitul e aproape...si am constientizat ca nu sunt pregatita pentru acest moment!
nu stiu daca te-a incercat vreodata acest sentiment de tristete, amestecat cu frica, cu deznadejde...si multe altele!!iti trec prin minte atetea secvente...ai impresia ca derulezi un film...deschizi ochii si constientizezi ca tot ceea ce "a-ti facut impreuna" s-a terminat, ca nu o sa mai ai ocazia sa ii vorbesti, sa o privesti, sa ii multumesti pentru tot ceea ce a facut pentru tine!!
in aceste momente grele...au aparut persoane ingrate a caror preocupare era: "de ce plange asa tare, nici macar nu ii poarta sangele"...sau "de ce nu plange si sta ca proasta, cred ca a inebunit"...dar nimeni, absolut nimeni nu s-a gandit ca inauntrul fiintei mele era o lupta...ca in momentul in care "s-a terminat", pamantul mi-a fugit de sub picioare , ca viata mea a luat sfarsit, ca a inceput o etapa noua...fara ea!!
ma gendeam doar cum o sa fac sa trec peste...nu puteam suporta ideea de a o vedea asa, nu credeam ca s-a intamplat una ca asta...traiam intr'o minciuna!dar a venit ziua cand a trebuit sa plece pentru totdeauna...sa nu o mai vad nici macar asa...a venit ziua cand mi'am ingropat inima alaturi de ea, cand am memorat privirea ei, strangerea de mana si cuvintele blajine ce imi vor ghida intreaga viata de acum inainte...
detestam momentul cand incepea sa imi tina predici, sa ma certe, sa ma critice...abia acum am vazut ca in tot ceea ce zicea avea dreptate, ca nu imi dorea decat binele si tot ceea ce facea, facea pentru mine....
am atat de multe regrete si nu ma impac cu gandul ca s-a sfarsit...dar stiu ca ma va vegha mereu de acolo de sus, stiu ca nu o voi uita niciodata chiar daca viata merge inainte, ea va fi mereu una dintre cele mai importante persoane din viata mea, ea va fi mereu, aici, in suflet "mamaita mea" care m-a crescut si educat cum a stiut ea mai bine...
stiu ca ma aude si ma vede...si vreau sa ii multumesc pentru tot!!!
~parerea mea, despre viata si altele...
Ronia Istrate
